PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC: 2. Planificarea calendaristică orientativă (macroproiectarea instruirii)

Planificarea calendaristică este prima operaţie importantă pe care o realizează profesorul la începutul anului şcolar, pe baza programei şcolare în care sunt indicate unităţile de competenţă şi competenţele specifice, temele şi numărul de ore posibil de alocat pentru tratarea lor.

Planificarea calendaristică – anuală sau semestrială – este un instrument necesar şi util activităţii didactice în măsura în care:

• oferă o imagine clară asupra modului de realizare în timp a competenţelor specifice;
• este funcţională (destinată uzului didactic şi ca instrument de autocontrol, pentru profesor);
• este realizată într-o formă simplă, accesibilă.

În elaborarea planificării calendaristice se recomandă parcurgerea următoarelor etape:

1. Realizarea asocierilor dintre competenţele specifice şi conţinuturi.

2. Delimitarea unităţilor de învăţare în ansamblul conţinuturilor. Actualul model de proiectare didactică este centrat pe distribuirea conţinutului disciplinei pe unităţi mari de ordinul capitolelor sau sistemelor de lecţii, ordonate într-o anumită succesiune şi care urmează să fie abordate în decursul unui semestru sau an şcolar – denumite unităţi de învăţare. O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă care subliniază necesitatea unui demers didactic centrat pe elev şi care are următoarele caracteristici:

• determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor competenţe specifice;
• este unitară din punct de vedere tematic;
• se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
• se finalizează printr-o evaluare amplă, sumativă.

3. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare. Se realizează în funcţie de succesiunea conţinuturilor sugerate de programă, dar în anumite situaţii bine argumentate de logica instruirii, unele unităţi de învăţare (sau părţi ale acestora) pot fi plasate în planificarea calendaristică şi în altă ordine cu condiţia să asigure atingerea competenţelor asumate şi să susţină sistematizarea şi continuitatea învăţării.

4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate şi dificultatea conţinuturilor, în funcţie de particularităţile clasei, numărul de ore pe săptămână, restricţiile de orar şi alţi factori.Întregul cuprins al planificării are valoare orientativă, eventualele reglări şi modificări determinate de aplicarea efectivă la clasă putând fi consemnate în rubrica Observaţii.

O planificare calendaristică corect întocmită trebuie să acopere integral programa şcolară a disciplinei la nivel de competenţe specifice şi conţinuturi.