RESURSĂ: Ghid pentru elaborarea portofoliului cadrelor didactice pentru susţinerea examenului de definitivare în învăţământ

Lucrarea DEFINITIVATUL. DEBUT ÎN EDUCAŢIA ŞI FORMAREA CADRELOR DIDACTICE vine în sprijinul cadrelor didactice debutante care îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ preuniversitar. Constituie un instrument util în pregătirea acestora pentru susţinerea examenului de obţinere a definitivării în învăţământ. Totodată, prin acest ghid se încearcă o armonizare a instrumentelor de proiectare didactică dar şi o particularizare a instrumentelor de lucru ale cadrului didactic în funcţie de disciplina de studiu predată.

LECŢIA

Lecţia înseamnă desfăşurarea unei activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare prin transmiterea şi recepţionarea de mesaje pedagogice cu reflectare în comportamentele elevilor şi asigurarea feed-back-ului.

Din punct de vedere organizatoric, lecţia este activitatea cuprinsă în orarul şcolii, care se desfăşoară într-un interval de timp determinat în clasă, laborator, cabinet tehnic, atelier, sub îndrumarea profesorului, pe baza unei programe şcolare.

Analiza formelor de organizare a proceselor de instruire-învăţare permite identificarea mai multor tipuri de lecţii, diferite prin natura contribuţiei lor la realizarea scopurilor urmărite prin activitatea şcolară.

Indiferent de tip, lecţia se desfăşoară după o succesiune de etape care pot diferi, în funcţie de conţinut, metode, mijloace, inventivitatea profesorului, gradul de implicare a elevilor etc.

O schemă generală de lecţie cuprinde următoarele faze în desfăşurare:

• asigurarea unei atmosfere optime de lucru prin captarea atenţiei elevilor asupra subiectului;
• comunicarea obiectivelor operaţionale de către profesor în termeni adecvaţi şi stimulativi elevilor (spre ce tind?);
• prezentarea conţinuturilor de învăţat într-o modalitate stimulativă, cu folosirea metodelor şi mijloacelor activ-participative, pentru a menţine concentrată atenţia şi a stârni curiozitatea (ce? cum? cu ce?);
• coordonarea şi susţinerea de către profesor a formării operaţiilor mentale de asimilare a noului de către elevi;
• verificarea sumară a atingerii obiectivelor formulate şi comunicate elevilor;
• consolidarea performanţelor obţinute;
• efectuarea de aplicaţii practice şi teoretice simple pentru fixarea conţinuturilor predate;
• asigurarea legăturii inverse care să verifice calitatea activităţii din perspectiva elevului şi din perspectiva profesorului (cum voi şti când am ajuns acolo unde mi-am propus?).

Eveniment eTwinning: INDUCAS – ultimele zile de înscriere

Luni 20 noiembrie 2017, începând cu ora 19, pe platforma eTwinning va avea loc prezentarea proiectului pilot INDUCAS pentru profesori debutanţi şi mentori, aflat în ultima fază a înscrierilor – până la sfârşitul lunii noiembrie. Evenimentul este organizat de Cristina Nicolăiţă, moderator INDUCAS.

https://live.etwinning.net/events/event/37179

PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC: 4. Proiectarea didactică a lecţiei

Proiectarea lecţiei este un act de decizie pe care profesorul o ia pentru a pune în corelaţie elementele prioritare ale activităţii sale şi a găsi varianta optimă în raport cu situaţia educaţională concretă.

O schemă de proiectare a lecţiei în termeni imperativi este prezentată mai jos:

Studiaţi programa şcolară

i

Stabiliţi cât mai corect ce va cunoaşte şi ce va şti să facă elevul la sfârşitul lecţiei

i

Verificaţi dacă vă puteţi încadra în timpul disponibil

i

Analizaţi capacităţile de învăţare ale elevilor

i

Analizaţi şi stabiliţi conţinuturile în consens cu programa

i

Analizaţi care sunt resursele materiale de care dispuneţi

i

Stabiliţi metodele didactice pe care le veţi folosi

i

Selectaţi mijloacele didactice optime

i

Elaboraţi strategia combinând resursele de care dispuneţi

i

Prefiguraţi scenariul de desfăşurare a lecţiei

i

Elaboraţi sistemul de evaluare

Proiectarea lecţiei se finalizează cu elaborarea unui proiect didactic, care marchează trecerea de la anticiparea mentală a scenariului didactic la materializarea practică a acestuia.

Se impune o precizare: nu există un model prestabilit şi obligatoriu de proiect didactic al unei lecţii; profesorul are posibilitatea reală de a decide ce variantă/model de proiectare secvenţială adoptă, pentru aceasta consultând literatura de specialitate şi activându-şi creativitatea şi competenţa pedagogică.

Indiferent de modelul ales, important este ca proiectul didactic să fie posibil de aplicat (să fie „bine gândit”). Pentru aceasta, el trebuie să întrunească o serie de calităţi sub aspectul conţinutului şi al formei sale. Astfel:

a) sub raportul conţinutului:

• să precizeze obiectivele instruirii în termeni de comportament observabil şi testabil;
• să precizeze atâtea obiective operaţionale câte pot fi atinse în timpul alocat activităţii didactice respective;
• să acopere conţinuturile esenţiale ale materiei de studiu;
• să permită diferenţierea instruirii în funcţie de pregătirea şi de ritmul celor care învaţă (rapid/normal/lent);
• să precizeze sarcinile de lucru pentru realizarea fiecărui obiectiv.

b) sub raportul formei:

• să aibă o dimensiune rezonabilă (este un proiect, nu un plan detaliat!);
• să fie clar redactat, pentru a se putea urmări modul în care fiecare obiectiv se transformă într-un rezultat concret;
• să conţină doar specificaţiile care privesc drumul parcurs de la obiective la rezultate.

O lecţie nu este o entitate autonomă, ci o parte integrantă şi integrată unui sistem de activităţi care reprezintă o unitate de învăţare a disciplinei respective.
Lecţia este, în fapt, o componentă operaţională a unităţii de învăţare, la o scară temporală mai mică, vizând termene scurte şi sarcini de învăţare concrete, punctuale şi de realizat pe parcursul unei singure ore didactice. Proiectul didactic al unei lecţii este, de regulă, centrat pe comportamente direct observabile la elev şi eventual testabile.

PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC: 3. Proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare

Lectura curriculumului şi planificarea calendaristică reprezintă premisele actului didactic eficient. Prin urmare, următoarea acţiune o constituie proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare, după aceeaşi metodologie, profesorul încercând să răspundă ştiinţific şi implicit pedagogic la o serie de întrebări:

• De ce voi face? a identificarea competenţelor;
• Ce voi face? a selectarea, din programă, a conţinuturilor necesare; apar aici inclusiv detalieri de conţinut necesare în explicitarea unor parcursuri pedagogice, respectiv în cuplarea lor la baza proprie de cunoaştere a elevilor (la ceea ce deja au învăţat);
• Cu ce voi face? a analiza resurselor, respectiv specificări de timp, loc, forme de organizare a clasei, logistică didactică necesară, metodologie, nivelul iniţial etc.;
• Cum voi face? a stabilirea activităţilor de învăţare care pot determina sau facilita formarea competenţelor asumate;
• Cât s-a realizat? a stabilirea instrumentelor de evaluare şi apoi construirea lor. Este necesară o atentă pregătire în domeniu deoarece evaluarea este un demers relativ complex şi semnificativ atât pentru profesor cât şi pentru elevi.

În parcurgerea celor cinci etape de operaţionalizare a proiectării unităţii de învăţare, profesorul activează propria-i competenţă profesională şi psihopedagogică, creativitatea şi inventivitatea, talentul pedagogic şi inspiraţia. Viziunea personală a profesorului implică luarea în consideraţie a tuturor elementelor care caracterizează învăţarea: interesul elevilor, achiziţiile anterioare, stilul de învăţare (vizual, auditiv, practic), ritmul de învăţare, integrarea conţinuturilor pe nivele de explicitare – abstract şi concret –, învăţarea prin cooperare, asigurarea interdisciplinarităţii etc.

Proiectarea unităţilor de învăţare se face ritmic, pe parcursul anului.

RESURSĂ: Ghidul mentorului. Mentoratul de stagiatură

Ghid elaborat de prof. Minodora Dinu, destinat mentorilor şi profesorilor debutanţi. Constituie un instrument util de lucru cu cadrele didactice aflate la început de drum, în perioada de inserţie profesională. Permite aprofundarea cunoştinţelor cu privire la construirea unei relaţii de mentorat şi la dezvoltarea unui sistem eficient de mentorat. Ghidul poate fi utilizat nu numai pentru mentorat, ci şi ca resursă de dezvoltare profesională.

EVENIMENT ONLINE SINCRON 3: Expert talk

A doua video-conferinţă a avut loc marţi 7 noiembrie 2017 de la ora 19, pe platforma Adobe Connect. Invitat expert a fost Cristina Nicolăiţă, administratorul grupului de profesori debutanţi români din cadrul proiectului INDUCAS, care a prezentat principalele probleme cu care se pare că se confruntă aceştia. 

PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC: 2. Planificarea calendaristică orientativă (macroproiectarea instruirii)

Planificarea calendaristică este prima operaţie importantă pe care o realizează profesorul la începutul anului şcolar, pe baza programei şcolare în care sunt indicate unităţile de competenţă şi competenţele specifice, temele şi numărul de ore posibil de alocat pentru tratarea lor.

Planificarea calendaristică – anuală sau semestrială – este un instrument necesar şi util activităţii didactice în măsura în care:

• oferă o imagine clară asupra modului de realizare în timp a competenţelor specifice;
• este funcţională (destinată uzului didactic şi ca instrument de autocontrol, pentru profesor);
• este realizată într-o formă simplă, accesibilă.

În elaborarea planificării calendaristice se recomandă parcurgerea următoarelor etape:

1. Realizarea asocierilor dintre competenţele specifice şi conţinuturi.

2. Delimitarea unităţilor de învăţare în ansamblul conţinuturilor. Actualul model de proiectare didactică este centrat pe distribuirea conţinutului disciplinei pe unităţi mari de ordinul capitolelor sau sistemelor de lecţii, ordonate într-o anumită succesiune şi care urmează să fie abordate în decursul unui semestru sau an şcolar – denumite unităţi de învăţare. O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă care subliniază necesitatea unui demers didactic centrat pe elev şi care are următoarele caracteristici:

• determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor competenţe specifice;
• este unitară din punct de vedere tematic;
• se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
• se finalizează printr-o evaluare amplă, sumativă.

3. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare. Se realizează în funcţie de succesiunea conţinuturilor sugerate de programă, dar în anumite situaţii bine argumentate de logica instruirii, unele unităţi de învăţare (sau părţi ale acestora) pot fi plasate în planificarea calendaristică şi în altă ordine cu condiţia să asigure atingerea competenţelor asumate şi să susţină sistematizarea şi continuitatea învăţării.

4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate şi dificultatea conţinuturilor, în funcţie de particularităţile clasei, numărul de ore pe săptămână, restricţiile de orar şi alţi factori.Întregul cuprins al planificării are valoare orientativă, eventualele reglări şi modificări determinate de aplicarea efectivă la clasă putând fi consemnate în rubrica Observaţii.

O planificare calendaristică corect întocmită trebuie să acopere integral programa şcolară a disciplinei la nivel de competenţe specifice şi conţinuturi.

PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC: 1. Lectura personalizată a programei şcolare

În contextul actualului curriculum, conceptul central al proiectării didactice este demersul didactic personalizat, iar instrumentul acestuia este unitatea de învăţare. Demersul didactic personalizat exprimă dreptul profesorului – ca şi al autorului de manuale – de a lua decizii asupra modalităţilor pe care le consideră optime în creşterea calităţii procesului de învăţământ, respectiv răspunderea personală pentru a asigura elevilor un parcurs şcolar individualizat, în funcţie de condiţii şi cerinţe concrete. Curriculumul naţional accentuează faptul că documentele de proiectare didactică sunt documente administrative, care permit asocierea într-un mod personalizat a elementelor programei cu alocarea de resurse (materiale, temporale, procedurale/metodologice) în modul în care profesorul consideră că se pot obţine cele mai bune rezultate.

INDUCAS - Sigla comunităţii mentorilor români

S-a încheiat concursul pentru stabilirea siglei comunităţii noastre. Sigla câştigătoare a fost realizată de Alina Gîmbuţă.

PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC

Procesul de învăţământ cuprinde un ansamblu de acţiuni, dintre care esenţiale sunt:

• proiectarea, în care, pornind de la o analiză diagnostică, se prefigurează modalităţile de desfăşurare şi de evaluare a activităţilor instructiv-educative şi, în final, se elaborează proiecte pedagogice;
• realizarea efectivă, în care se transpune în practică proiectul pedagogic considerat cel mai eficient;
• evaluarea performanţelor elevilor şi a activităţii instructiv-educative în ansamblu, informaţiile astfel obţinute servind drept punct de plecare pentru activităţile ulterioare.

În acest context, proiectarea demersului didactic poate fi definită drept activitatea de anticipare a etapelor şi acţiunilor concrete de realizare a predării-învăţării. Proiectarea demersului didactic presupune:

1. lectura personalizată a programei şcolare;
2. planificarea calendaristică orientativă;
3. proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare;
4. proiectarea activităţii didactice (a lecţiei).

CĂLĂTORIA NOASTRĂ - TEMA DE DISCUŢIE 3: Proiectarea didactică

În luna noiembrie Daniela Bunea ne invită să abordăm ca subiect de discuţie proiectarea didactică, cu accent pe proiectarea lecţiei. Proiectarea înseamnă relaţionare între conţinut, obiective şi strategii de instruire şi autoinstruire şi strategii de evaluare, conţinutul fiind operatorul principal în instruire. Activitatea de proiectare didactică se finalizează cu elaborarea unor instrumente de lucru utile cadrului didactic – planul tematic şi proiectele de activitate didactică/lecţie, mergând până la secvenţa elementară de instruire.