PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC: 3. Proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare

Lectura curriculumului şi planificarea calendaristică reprezintă premisele actului didactic eficient. Prin urmare, următoarea acţiune o constituie proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare, după aceeaşi metodologie, profesorul încercând să răspundă ştiinţific şi implicit pedagogic la o serie de întrebări:

• De ce voi face? a identificarea competenţelor;
• Ce voi face? a selectarea, din programă, a conţinuturilor necesare; apar aici inclusiv detalieri de conţinut necesare în explicitarea unor parcursuri pedagogice, respectiv în cuplarea lor la baza proprie de cunoaştere a elevilor (la ceea ce deja au învăţat);
• Cu ce voi face? a analiza resurselor, respectiv specificări de timp, loc, forme de organizare a clasei, logistică didactică necesară, metodologie, nivelul iniţial etc.;
• Cum voi face? a stabilirea activităţilor de învăţare care pot determina sau facilita formarea competenţelor asumate;
• Cât s-a realizat? a stabilirea instrumentelor de evaluare şi apoi construirea lor. Este necesară o atentă pregătire în domeniu deoarece evaluarea este un demers relativ complex şi semnificativ atât pentru profesor cât şi pentru elevi.

În parcurgerea celor cinci etape de operaţionalizare a proiectării unităţii de învăţare, profesorul activează propria-i competenţă profesională şi psihopedagogică, creativitatea şi inventivitatea, talentul pedagogic şi inspiraţia. Viziunea personală a profesorului implică luarea în consideraţie a tuturor elementelor care caracterizează învăţarea: interesul elevilor, achiziţiile anterioare, stilul de învăţare (vizual, auditiv, practic), ritmul de învăţare, integrarea conţinuturilor pe nivele de explicitare – abstract şi concret –, învăţarea prin cooperare, asigurarea interdisciplinarităţii etc.

Proiectarea unităţilor de învăţare se face ritmic, pe parcursul anului.