PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC: 4. Proiectarea didactică a lecţiei

Proiectarea lecţiei este un act de decizie pe care profesorul o ia pentru a pune în corelaţie elementele prioritare ale activităţii sale şi a găsi varianta optimă în raport cu situaţia educaţională concretă.

O schemă de proiectare a lecţiei în termeni imperativi este prezentată mai jos:

Studiaţi programa şcolară

i

Stabiliţi cât mai corect ce va cunoaşte şi ce va şti să facă elevul la sfârşitul lecţiei

i

Verificaţi dacă vă puteţi încadra în timpul disponibil

i

Analizaţi capacităţile de învăţare ale elevilor

i

Analizaţi şi stabiliţi conţinuturile în consens cu programa

i

Analizaţi care sunt resursele materiale de care dispuneţi

i

Stabiliţi metodele didactice pe care le veţi folosi

i

Selectaţi mijloacele didactice optime

i

Elaboraţi strategia combinând resursele de care dispuneţi

i

Prefiguraţi scenariul de desfăşurare a lecţiei

i

Elaboraţi sistemul de evaluare

Proiectarea lecţiei se finalizează cu elaborarea unui proiect didactic, care marchează trecerea de la anticiparea mentală a scenariului didactic la materializarea practică a acestuia.

Se impune o precizare: nu există un model prestabilit şi obligatoriu de proiect didactic al unei lecţii; profesorul are posibilitatea reală de a decide ce variantă/model de proiectare secvenţială adoptă, pentru aceasta consultând literatura de specialitate şi activându-şi creativitatea şi competenţa pedagogică.

Indiferent de modelul ales, important este ca proiectul didactic să fie posibil de aplicat (să fie „bine gândit”). Pentru aceasta, el trebuie să întrunească o serie de calităţi sub aspectul conţinutului şi al formei sale. Astfel:

a) sub raportul conţinutului:

• să precizeze obiectivele instruirii în termeni de comportament observabil şi testabil;
• să precizeze atâtea obiective operaţionale câte pot fi atinse în timpul alocat activităţii didactice respective;
• să acopere conţinuturile esenţiale ale materiei de studiu;
• să permită diferenţierea instruirii în funcţie de pregătirea şi de ritmul celor care învaţă (rapid/normal/lent);
• să precizeze sarcinile de lucru pentru realizarea fiecărui obiectiv.

b) sub raportul formei:

• să aibă o dimensiune rezonabilă (este un proiect, nu un plan detaliat!);
• să fie clar redactat, pentru a se putea urmări modul în care fiecare obiectiv se transformă într-un rezultat concret;
• să conţină doar specificaţiile care privesc drumul parcurs de la obiective la rezultate.

O lecţie nu este o entitate autonomă, ci o parte integrantă şi integrată unui sistem de activităţi care reprezintă o unitate de învăţare a disciplinei respective.
Lecţia este, în fapt, o componentă operaţională a unităţii de învăţare, la o scară temporală mai mică, vizând termene scurte şi sarcini de învăţare concrete, punctuale şi de realizat pe parcursul unei singure ore didactice. Proiectul didactic al unei lecţii este, de regulă, centrat pe comportamente direct observabile la elev şi eventual testabile.